 Baia Sprie (in maghiara `Felsobanya`, in traducere `Baia de Sus`, in germana `Mittelstadt`) este un oras din judetul Maramures, Transilvania. Are o populatie de 16.609 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramures. O activitate miniera in regiunea localitatii este semnalata deja in epoca bronzului. Exploatarea aurului si argintului este amintita prin anii 1141 la colonizarea sasilor in regiune. In anul 1329 localitatea este atestata sub numele de Mons Medius. In anul 1774 este publicata prima cercetare stiintifica a exploatarii de minereuri.
Orasul Baia Sprie are un insemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de asezari omenesti se regasesc inca din secolele I-II, dupa Hristos. Orasul va fi atestat documentar relativ tarziu intr-o diploma din 1329, in timpul regelui maghiar Carol Robert care acorda locuitorilor primele privilegii. Denumirea latineasca era Mons Medius ceea ce in traducere inseamna Muntele Mijlociu. Din aceasta perioada orasul isi leaga existenta de minerit si de-a lungul secolelor va aparea in documente alaturi de Rivulus Dominarium, orasul Baia Mare de astazi, ca oras liber regal.
In anul 1360, il gasim in documente cu numele de Montana Nostra, in 1348 sub numele de cetate Civitas Medio Montis, in 1390 sub denumirea de Felsobanya, in 1406 din nou Civitas de Monte Medio, iar mai tarziu in secolul XIX, in 1851, din nou sub numele de Felsobanya. Daca Baia inseamna mina, Spria vine de la latinescul asper care inseamna aspru, adica cu alte cuvinte in Baia Sprie existau mine cu conditii aspre de exploatare.
Orasul Baia Sprie, asezat pe valea raului Sasar, la poalele muntilor Gutai, are o suprafata de 91 km patrati. Inzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost in secolele XVIII-XIX si statiune turistica. Multa vreme minele din Baia Mare si Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei.
Imprejurimile orasului Baia Sprie, sunt cele mai importante locuri de interes turistic din zona. Indiferent de anotimp, complexul turistic Suior si cabana Mogosa se pun la dispozitia turistilor cu bogate si diverse activitati recreative. Pe langa bazele turistice amenajate in jurul Baii Sprii gasim si arii naturale protejate de interes turistic. Un astfel de loc este si cel situat pe dealul Minei la 3 km de oras, unde in anul 1920, prin prabusirea unei vechi galerii de mina s-a format un frumos lac artificial. Reziduurile metalice cu abundenta de ioni de cupru si sulfat de fier, face ca apa acestui lac, sa capete cu timpul o culoare verzuie, dar in anumite conditii meteo si de luminozitate, aceeasi apa sa devina albastra de aici si denumirea lacului de lacul Albastru. Rezervatia geologica Creasta Cocosului, din muntii Gutai, a fost declarata arie ocrotita in 1954. Creasta reprezinta o portiune dintr-un vechi crater vulcanic constituita din punct de vedere petrografic din andezite bazaltice cu piroxeni si biotit de Gutii.Accesul la rezervatie se poate face urmand doua trasee: unul pe valea Suiorului si celalalt di durmul national ce leaga Baia Sprie de Maramuresul istoric prin dreptul hanului Pintea Viteazul urmand marcajul turistic. O alta zona naturala protejata, de un interes aparte, este cea a vaii Chiuzbaii, unde pe versantul sudic al varfului Ignis pe o suprafata de 50 hectare se afla rezervatia fosilifera Chiuzbaia. Flora fosila din aceasta rezervatie cuprinde 55 de familii, 107 genuri si 240 specii. Localitate apartinatoare de orasul Baia Sprie, Chiuzbaia este o asezare pitoreasca situata intr-o depresiune intramontana deosebita marginita de abruptul stancos al varfului Ignis si de conurile vulcanice : Chiuz, Poca si Magura. Tautii de sus este a doua localitate apartinatoare orasului Baia Sprie. Aceasta face legatura la vest cu municipiul Baia Mare. Tautii de Sus este renumit ca limita maxima de nord a arealului de paduri de castani comestibili din Romania. |
