Factorii naturali importanti ai zonei sunt: climat de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale si hipertermale (38-60 grade Celsius), slab radioactive, hipotone, cu diferite compozitii chimice: sulfuroase, clorurate, calcice, sodice, oligominerale.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai termale in bazin descoperit, bai termale sulfuroase si sarate in vane si bazine acoperite; buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie (si sauna), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie in bazine; inhaloterapie; cura de teren.

Din statiune se pot face excursii la ruinele bailor romane, la pestera Hotilor (Grota Haiducilor), Grota cu Aburi, Crucea alba, si altele.

Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii. Bazele statiunii au fost puse in anul 102 dupa Hristos de Imparatul Traian, romanii introducand cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele statiunii de care este legat si numele societatii noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus si al frumoasei Elena, consemnat in mitologia romana ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii si al echilibrului intre forta fizica si cea spirituala. Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, bai, monumente si statui, inchinate zeilor Hercules, Aesculap si Hygieia. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 dupa Hristos, fapt consemnat intr-o tabula votiva din bai: `Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, intorcandu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostinta`. In perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristocratia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi in Dacia le-au inchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care: imparatul Iosif al II-lea, imparatul Francisc I si imparateasa Carolina, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind `cea mai frumoasa statiune de pe continent`, iar imparateasa Elisabeta - pasionata, indragita, distincta si armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incantatoare. In statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu anul 1922.

Existenta neintrerupta de doua milenii a statiunii Baile Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un `dar al zeilor` dar si de pitoreasca asezare a statiunii intr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de inalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un inalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreere si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, bazine de inot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si posibilitatile de drumetie si excursii in statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie in plus pentru vizitatorii orasului-statiune balneara Baile Herculane.