Bazna, mai demult Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus (in dialectul sasesc Bassen, Bassn, Baussn, in germana Baassen, Bossern, Brassen, Brossen, Oberbassen, in maghiara Bazna, Felsobajom, Bajom) este o localitate si o comuna in judetul Sibiu, Transilvania.

Bazna este situata in nordul judetului Sibiu, in apropierea limitei cu judetul Alba si judetul Mures intr-o regiune deluroasa, altitudinea medie fiind de 320 metri. Distantele fata de cele mai importante orase sunt: Medias 22 km, Tarnaveni 22 km.

Pe teritoriul acestui sat, la locul numit Lempes, s-au descoperit urmele unei asezari neolitice si fragmente de ceramica pictata. In aceeasi zona, in secolul XIX, s-a descoperit un depozit de bronzuri din prima epoca a fierului, cu vase si circa 100 sageti cu varf de tip scitic. Localitatea este mentionata pentru intaia data in 1271, an in care regele Stefan al V-lea a incheiat o tranzactie cu `nobilul comite Bozouch fiul lui Inok` (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, catre localitatea Boian. Boianul a facut parte din satele donate ca feude domnitorilor Moldovei de catre regele Matei Corvin in jurul anului 1488. Satul a apartinut domnitorului Stefan cel Mare si urmasilor sai pana la desfiintarea acestei situatii de catre principii Transilvaniei.

Localitatea Bazna apare atestata documentar pentru prima data pe 18 februarie 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste ca un comite sas a donat localitatea denumita Bazna Episcopiei Catolice de Alba Iulia.

Rudolf Rothens, in lucrarea `Memorabilae Europae`, aminteste de Bazna pentru apele minerale care se gasesc in aceasta localitate (1749), iar dr. Klaus, in studiul `Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca`, se refera la efectul curativ al apelor din Bazna.

In evul mediu a facut parte din comitatul Tarnava Mica, iar in perioada interbelica a facut parte din plasa Diciosanmartin in cadrul judetului Tarnava Mica. Localitatea este renunumita totodata si pentru rasa de porci care poarta numele localitatii.

La recensamantul din 1930 au fost inregistrati 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 romani, 238 tigani, 38 maghiari. Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 1.141 evanghelici (luterani), 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformati (calvini), 12 ortodocsi si 5 unitarieni. La recensamantul din 2002 au fost inregistrati 3.911 locuitori, dintre care 2.576 romani, 1.170 tigani, 136 maghiari, 26 germani.

In mijlocul asezarii s-a construit o cetate fortificata cu palisade. E vorba de o cetate taraneasca cu biserica in incinta, din secolul XV. Incinta are un traseu aproximativ circular si avea initial trei turnuri. La sfarsitul secolului al XIX-lea, inaltimea initiala a cortinei , de aproximativ 7-8 metri, a fost redusa la 2-3 metri.

Mai jos aveti cateva dintre atractiile si obiectivele turistice care nu trebuie pierdute din vedere in Bazna:

Statiunea balneara Bazna. Valoarea curativa a izvoarelor minerale de la Bazna era cunoscuta inca din secolul XVIII. Andreas Gaspari le consacra intre 1762-1779 studii care au stat la baza cercetarilor ulterioare. In anul 1814 Biserica Evanghelica-Lutherana a preluat lacurile minerale, hotarand construirea unui asezamant balnear. In 1843 o societate pe actiuni din Medias a inceput exploatarea sistematica a bailor. Din anul 1949 Baile Bazna au fost trecute in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneo-climaterica, cu caracter permanent.

Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Este amplasat in parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativa, in forma de obelisc, a fost ridicata in 1956, in memoria eroilor romani care au murit in Al Doilea Razboi Mondial. Este construit din caramida, fiind imprejmuita cu stalpi metalici, uniti cu lanturi. Pe monument sunt inscriptionate cuvintele `Cinste Eroilor Nostri`.