 Bran, mai demult cunoscut si sub denumirea de `Bran Poarta` (in germana Torzburg, Turzburg, Dietrichstein, in maghiara Torcsvar, varianta romaneasca veche: Turciu) este o localitate in judetul Brasov, Transilvania, Romania, aflata la aproximativ 30 km de orasul Brasov.
Toponimicul de Bran vine din limba turca si inseamna `poarta`. Cu toate acestea, localitatea Bran nu avea nici o legatura cu satul Poarta, ele fiind despartite initial de o padure deasa de brad si fag, padure ce se intindea dinspre sud-estul actualului castel pana la actuala biserica ortodoxa a comunitatii Poarta.
Ordinul teutonic a inceput constructia unui fort din lemn (Castelul Bran) la inceputul secolului al XIII-lea. Dupa ce acesta a fost distrus de mongoli in 1242, Sigismund al Ungariei a inceput in 1377 constructia unui castel din piatra, timp in care asezarea Bran a inceput sa se dezvolte in apropiere. Aflat pe o culme abrupta, castelul proteja o cale strategica de trecere intre Transilvania si Valahia. In 1498, Bran a cazut in jurisdictia Brasovului.
In Bran se gaseste Stella Maris, sau Capela Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construita la Bran de printesa Ileana a Romaniei pentru a adaposti vasul cu inima reginei Maria a Romaniei, vas ce a fost adus in Romania dupa ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, in 1940. Capela din Bran a fost renovata si resfintita in anul 2005.
Evenimente locale. `Masuratul Laptelui`, aflat la prima editie in 2008, organizat in perioada 19-20 iulie, are ca loc de desfasurare partia Zanoaga-Poarta, evenimentul reprezentand parada portului popular, concursuri atelaje, tractiune greutati, taiere busteni, foc de tabara si multe altele pe fundalul unei serbari campenesti.
Castelul Bran (in germana Torzburg, in maghiara Torcsvar) este un monument istoric si arhitectonic, situat in Pasul Bran-Rucar, la mai putin de 30 km de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga Brasovul de Campulung. Castelul Bran este construit pe o stanca, intr-un punct-cheie din punct de vedere strategic. El adaposteste in acest moment muzeul Bran, muzeu ce se intinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar in curtea castelului se afla un mic muzeu al satului, cu case traditionale din regiunea culoarului Rucar-Bran.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noiembrie 1377 in Zvolen confirma sasilor din Scaunul Brasovului dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala si cu mesterii lor, o noua cetate de piatra la Bran. Cu aceasta ocazie, regele promite brasovenilor ca, daca Tara Romaneasca va ajunge `in mainile noastre`, atunci vama va fi mutata de la Rucar (Ruffa Arbor) la Bran. Referinta din textul documentului din 1377 cu privire la o `noua cetate de piatra`, permite deductia ca fortificatia de piatra, ce urma sa fie edificata pe acest loc, a fost precedata de o intaritura de granita mai veche. Aceasta cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicata de cavalerii teutoni intre 1211 si 1225. Ea este atribuita magistrului Theodorikus. In secolul al XIII-lea, teritoriul cetatii Bran a fost supus jurisdictiei comitatului regal de Alba Iulia.
In anul 1427, castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brasovului in cea a coroanei Ungariei, care a finantat lucrarile de fortificare si de extindere. In 1498, cetatea Branului a fost închiriata de regalitatea maghiara catre scaunul Brasovului.
In 1920, Consiliul Orasenesc Brasov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romaniei, in semn de recunostintă fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat si l-a lasat mostenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in 1948, castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, fiind abandonat si devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice in 1956, fiind partial amenajat ca muzeu de istorie si arta feudala. In 1987 a intrat in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993.
Desi a intrat in circuitul si folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnandu-se si un film, `Interviu cu un vampir`, se pare ca Vlad Tepes nu a locuit niciodata la castel. Recent el a fost restituit in natura de statul roman lui Dominic de Habsburg si celor doua surori ale sale, in calitate de mostenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani sa nu-i schimbe destinatia de muzeu. Romania si-a asumat si costurile renovarii si intretinerii castelului si are un drept de preemptiune pentru achizitia viitoare a castelului. |
