Numele de Cluj provine din limba maghiara, din numele capitanului Kolozs, folosit pentru prima data in secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orasului medieval din acest loc. Toponimul Clastrum are semnificaţia de `castel` in latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul. O alta ipoteză acceptata este aceea a provenientei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (insemnand `trecatoare intre munti` sau din clusa `stavilar`, `baraj`).
Alte denumiri frecvente ale orasului sunt cea maghiara si cea germana, Kolozsvar si respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele sapte cetati medievale sasesti ale Transilvaniei (in germana Siebenburgen, cu sensul de Sapte Cetati). Primul nume romanesc al orasului a fost Clus, scris uneori si Klus. Denumirea de Cluj s-a incetatenit mai ales dupa ce orasul a devenit parte a Regatului Romaniei in 1918. In 1974, numele a fost schimbat in Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a asezarii, folosita in epoca romana.
Municipiul Cluj-Napoca este situat in zona centrala a Transilvaniei, avand o suprafata de 179,5 km patrati. Este totodata situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 825 metri. La sud, orasul este strajuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxima de 825 metri, in varful Magura Salicei.
Populatia orasului a oscilat in ultimii ani in jurul cifrei de 300.000 de locuitori (la recensamantul din 2002: 318.027, in scadere). Conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, orasul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populatie de 306.474 locuitori, fiind al patrulea ca populatie din Romania, dupa Bucuresti, Timisoara si Iasi. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporeasca potentialul demografic al municipiului cu inca aproape 30.000 de locuitori.
Mai jos aveti cateva dintre obiectivele turistice care nu trebuie pierdute din vedere in Cluj-Napoca:
Gradina Botanica. Gradina Botanica `Alexandru Borza` a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost fondata in 1920 de profesorul Alexandru Borza. Intinsa pe o suprafata de aproape 14 hectare, in partea sudica a Clujului, gradina botanica, organizata dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, in anii activitatii de asezare pe temeiuri solide a universitatii clujene, a reusit sa se dezvolte in timp atat ca si un obiectiv turistic clujean cat si ca important spatiu didactic si stiintific din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Gradina contine pe teritoriul sau peste 10.000 specii de plante din toate colturile lumii, fiind structurata pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal. Flora si vegetatia romaneasca sunt reprezentate prin plante din campiile transilvane, Muntii Carpati, Banat, etc. Printre atractiile gradinii se numara Gradina japoneza (o gradina in stil japonez cu un parau si o casuta in stil japonez), Gradina romana cu vestigii arheologice din vechea colonie romana Napoca, printre care si o statuie a lui Ceres, zeita cerealelor si a painii, alaturi de plante cultivate care domina agricultura contemporana romaneasca.
Parcul Central. Istoria parcului incepe in anul 1827, cand organizatia `Asociatia de Binefacere a Femeilor (Joltevo Asszonyi Egyesulet) a inchiriat terenul pe atunci pustiu cu scopul de a infiinta un loc de recreatie. La data de 1 mai 1838 a luat fiinta Comisia Oraseneasca pentru Parc (Varosi Setahely-bizottsag) care a preluat activitatea de la Asociatia de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la inceputul anilor 1830, avand initial numele de Nepkert (Parcul Poporului).
Catedrala Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului. Catedrala Ortodoxa din Cluj a fost ridicata in perioada anilor 1920-1930, imediat dupa unirea Transilvaniei cu Romania. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poarta hramul `Adormirea Maicii Domnului`. In anul 1973, odata cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lacasul de cult a devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, care este totodata si mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
Biserica Sfantul Mihail din Cluj. Biserica Romano-Catolica Sfantul Mihail (in maghiara Kolozsvari Szent Mihaly-templom, in germana Klausenburger Michaelskirche) este unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite in stil gotic in Cluj-Napoca. Edificiul a fost ridicat in piata centrala (actuala Piata Unirii) si se numara printre monumentele emblematice ale urbei de pe Somes. Alaturi de Biserica Neagra din Brasov si Catedrala Evanghelica din Sibiu, Biserica Sf. Mihail din Cluj este considerata a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Romania, cu 70 de metri lungime si o inaltime maxima de aproape 80 de metri. In ciuda impozantei sale, trebuie specificat ca edificiul nu a fost si nu este catedrala, ci biserica.
Statuia lui Matei Corvin. Statuia lui Matei Corvin a fost dezvelita in anul 1902 in piata centrala a Clujului, devenind de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orasului. Monumentul a fost finantat prin subscriptii publice si a fost realizat de sculptorul Janos Fadrusz. Arhitectul Lajos Pakey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentand un bastion al zidului cetatii Clujului.
Teatrul National si Opera din Cluj. Teatrul National si Opera Romana si-au deschis portile, odata cu prima reprezentatie in limba romana, la 14 mai 1919, ca expresie a renasterii spirituale care a urmat Unirii Transilvaniei cu Romania din 1918. Au fost puse in scena de artistii Teatrului National din Bucuresti spectacolele `Poemul Unirii` de Zaharia Barsan si `Razvan si Vidra` de B.P. Hasdeu. Oficial, stagiunea Teatrului National a fost inaugurata la 1 decembrie 1919, marcand un an de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele `Poemul Unirii` si `Se face ziua`, ambele de Zaharia Barsan, care a fost si primul director al teatrului. In 2 decembrie 1919, a fost reprezentata intaia premieră a primii stagiuni, drama `Ovidiu` de Vasile Alecsandri, cu acelasi Zaharia Barsan in rolul titular.
Numele de Cluj provine din limba maghiara, din numele capitanului Kolozs, folosit pentru prima data in secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orasului medieval din acest loc. Toponimul Clastrum are semnificaţia de `castel` in latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul. O alta ipoteză acceptata este aceea a provenientei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (insemnand `trecatoare intre munti` sau din clusa `stavilar`, `baraj`).
