Pe masivul de sare se afla mai multe lacuri sarate (foste ocne prabusite). Multe dintre ele au o concentratie de sare de 260 grame/ litru. Lacul Avram Iancu (fosta mina `Grosse Grube`, `Ocna Mare`), cu o adancime de 132,5 metri, este considerat cel mai adanc lac antropogen din tara. Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta parte a tarii si recentele renovari ale strandului, au adus din nou statiunea la faima din trecut. Ocna Sibiului prezinta si interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 i.C.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Cupola masivului de sare are forma unei elipse cu axa mare de 1,3 km si axa mica de 0,6 km. Desi sarea de la Ocna Sibiului a constituit obiectul unor indelungate exploatari miniere (din perioada romana, pana in anul 1932), adancimea masivului nu se cunoaste pana in prezent, fiind apreciata la cca 1-1,2 km.

Zacamantul de sare a fost exploatat inca din timpul romanilor, continua exploatare ducand la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prabusirea lor, au format urmatoarele lacuri: Horea, Closca, Crisan, Inului (Ocna Iosif), Lacul fara fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube, Ocna Mare), Ocnita (Kleine Grube, Ocna Mica), Sf. Ion (Ocna Sf. Ion, Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brancoveanu, Matelor, Vrajitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri contin apa sarata, patru lacuri apa dulce. Doua lacuri au disparut in ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor si Lacul Austel). `Lacul fara fund`, cu o suprafata de 0,2 hectare, a fost declarat rezervatie naturala. Acest lac are o adancime de 34,5 metri, un diametru de 50 metri, o forma ovala si a luat nastere din prabusirea in anul 1775 a ocnei Francisc.

O trasatura specifica lacurilor sarate este stratificatia apei, a salinitatii si a temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime se afla stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura.

Apele lacului sunt populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora halofita bogata. Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice.

Mai jos aveti cateva dintre obiectivele turistice care nu trebuie pierdute din vedere in Ocna Sibiului si in imediata vecitatate a statiunii:

Biserica Reformata-Calvina (1240). Aceasta este o bazilica romanica cu 3 nave, cu cor patrat suprainaltat de un turn masiv, absida semicirculara si fresce din secolul al XIII-lea. Nava centrala este acoperita cu bolti gotice pe nervuri in retea (secolul al XVI-lea). Biserica poseda picturi murale in stilul Renasterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522), precum si un turn cu ceas, care functionează din anul 1787.

Biserica `Brancoveanu de Sus`. Aceasta a fost initial o ctitorie a lui Mihai Viteazul (1600), de tip dreptunghiular si absida decrosata (retrasa fata de peretii naosului), cu decoratii pe fatade specific muntenesti. Constantin Brancoveanu o reface in 1701, arhitectura monumentului fiind o marturie a relatiilor artistice dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Edificiul a suferit o suprainaltare in secolul al XIX-lea, fatadele prezinta arcade oarbe geminate, un brau puternic, iar sub fosta cornisa o friza de ocnite patrate. Picturile murale sunt datate 1723. In tabloul votiv apar figurile lui Mihai Viteazul si Constantin Brancoveanu.