Sighisoara (in dialectul sasesc `Schasbrich`, `Sesburg`, in germana `Schassburg`, in maghiara `Segesvar`, in latina `Saxoburgum`) este un oras situat in judetul Mures, Transilvania. Municipiul are o populatie de 32.304 locuitori (anul 2002).
Undeva langa Sighisoara se gasea cetatea dacica Sandava, iar mai tarziu o fortificatie puternic intarita la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite caramizi cu stampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise intre 108- 248, opaite romane, inele de aur cu filigran etc.
Localitatea a fost intemeiata de colonisti germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fusesera invitati sa se aseze in Transilvania de catre regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apara granitele de est. In aceasta perioada istorica oamenii de etnie germana au fost denumiti ca saxoni, dar intr-adevar colonistii germani, cunoscuţi ca `sasii din Transilvania` nu au nici o legatura cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acesti colonisti primesc in folosinta `fundus regius` (pamant craiesc) si se bucura de drepturi si privilegii deosebite.
Cronicarul sighisorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) mentioneaza ca in anul 1191 locul unde acum se afla Sighisoara era locuit, dar prima atestare documentara a asezarii este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. In anul 1298 este mentionata denumirea germana Schespurch (mai tarziu `Schassburg`). Localitatea este mentionata in anul 1367 ca `civitas` (oras). Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435. Forma `Sighisoara` a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui `Segesvar` (`cetatea Seghes`).
In decursul anilor cetatea Sighisoara nu a fost scutita de vicisitudini, prima fiind marea navalire tatara din 1241, pe cand cetatea inca nu era fortificata. Constructia zidului cetatii, care are o lungime de 950 metri, a inceput in 1350. Inaltimea initiala a fost de 4 metri, dar in secolul XV a fost inaltat cu 3-4 metri. A avut 14 turnuri (care apartineau fiecare cate unei bresle) si 4 bastioane. Actualmente (2009), mai exista 9 turnuri si trei bastioane.
Intre anii 1431 şi 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara Vlad Tepes.
In anul 1601, cetatea este atacata si pradata de trupele conduse de generalul Basta, dar scapa cu viata cu plata unei rascumparari de 50.000 de florini, `bani imprumutati`, cum mentioneaza cronicarul Krauss.
In anul 1603, 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar in 1709 numarul este de 4000.
Intre 1703-1711 are loc miscarea anti-habsburgica din Ungaria si Transilvania. Curutii (anti-habsburgicii) condusi in regiunea Tarnavelor de Vasile Neagu si Bucur Campeanu au atacat cetatea Sighisoara care era vazuta ca fiind de partea lobontilor (aparatorii imperiului habsburgic). Dupa lupte grele, curutii isi dau seama ca nu pot ocupa cetatea si se retrag.
Prin batalia dintre trupele tariste interventioniste si armata revolutionara ungara de pe campia dintre Sighisoara si Albesti din 19-31 iulie 1849, Sighisoara a intrat in istoria luptelor revolutionare din secolul XIX. In aceasta batalie a murit, printre altii, poetul ungur Sandor Petofi.
In perioada interbelica, Sighisoara a fost resedinta judetului Tarnava Mare.
Breslele mestesugarilor din Sighisoara (19 la numar) si-au primit primele statute in 1376, statute care aveau la baza legi si obiceiuri mai vechi. Se iau masuri pentru interzicerea maririi numarului angajatilor, se planifica procurarea materiei prime etc. Concurenta intre bresle era acuta, iar cea dintre breslele din diferite orase era de-a dreptul crancena. De exemplu, daca lacatusii din Brasov aduceau la targul din Sighisoara `lacate si broaste proaste`, lacatusii sighisoreni aveau dreptul sa le confiste. Mestesugarii devin tot mai instariti si ajung sa aiba reprezentanti in sfatul cetatii, lucru care pana atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul mestesugar care a ajuns sa intre in sfatul cetatii, cu functie de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, in 1393. Breslele au fost desfiintate in 1884 deoarece isi pierdusera semnificatia.
Mai jos aveti cateva dintre obiectivele turistice care nu trebuie pierdute din vedere in Sighisoara:
Turnul cu ceas. Cel mai mare turn, mandria orasului, Turnul cu ceas, cu inaltimea actuala de 64 metri, dateaza din secolul al XIV-lea. Zidurile ei groase de 2 metri aparau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului, si se mandrea cu un mecanism de ceas de lemn, care in anul 1648 a fost inlocuit cu unul metalic. Atunci au aparut si grupurile de statuete din lemn, care simbolizeaza zilele saptamanii. Tiglele multicolore sunt din anul 1894. Pana in anul 1556, la primul etaj a fost sediul primariei orasului. Din anul 1899, Turnul cu ceas adaposteste Muzeul de Istorie al orasului.
Biserica manastirii. Prima manastire dominicana a fost construita in secolul al XIII-lea, care in perioada 1484-1515 a fost refacuta in stilul bisericilor hala. Biserica a avut mult de suferit, iar ceea ce a ramas din trecutul ei este o cristelnita de bronz din 1440, o colectie de covoare orientale din secolul al XIII-lea, altarul baroc din 1680 si orga folosita si astazi la multe concerte.
Biserica din deal. Detinatoarea Marelui Premiu Europa Nostra, acordat pentru restaurarea si consolidarea structurala si a premiului UE pentru patrimoniu, Biserica din deal a fost construita in perioada 1345-1525. Sub biserica, se afla o cripta cu morminte din secolele XVI-XVIII. Picturile interioare si exterioare au ajuns la lumina zilei multumita Fundatiei Messerschmitt din Munchen, prin munca de restaurare care a durat 8 ani (1991-1999). In interior sunt adevarate capodopere, sculpturi, picturi religioase si altare.
Scara acoperita. Scara acoperita sau Scara scolarilor; cu 300 de trepte a fost construita in anul 1662. A fost acoperita pentru protejarea copiilor, care urmau aceasta cale spre scoala. In urma modificarilor din 1849, au ramas doar 175 de trepte.
Casa Vlad Dracul. In Piata Turnului Sfatului se afla Casa Vlad Dracul, in care se presupune ca s-a nascut Vlad Tepes, numit Dracula. Fiul voievodului Tarii Romanesti Vlad Dracul a fost renumit pentru pedepsele exemplare aplicate adversarilor sai, de unde s-a nascut si legenda Dracula. Vlad Tepes zis Dracula s-a nascut in anul 1431 si dupa toate probabilitatile aici a trai pana la varsta de 4 ani, fiindca tatal sau a locuit intre anii 1431-1436 in orasul-cetate Sighisoara. In prezent, in casa functioneaza un bar si un restaurant.
Evenimente din Sighisoara:
Festivalul de arta medievala. La sfarsitul lunii iulie, Sighisoara asteapta Europa la cel mai mare festival medieval din Romania, unde in cetatea medievala si pe strazile batrane putem fi coplesiti de atmosfera medievala ce stapaneste orasul. Festivalul se desfasoara pe 10 sectiuni (teatru, muzica, arte plastice, expozitii, dans, film, recital de poezie medievala, expozitie de carte, concerte pentru tineret si conferinte), presarate cu spectacole de animatie stradala, concerte de seara, concerte corale, expozitie de costume medievale si cursuri de dans medieval. Sunt invitati trupe de teatru studentesti, trupe private si teatre profesioniste din tara si din strainatate.
Festivalul Proetnica. Anual, in luna august, Sighisoara asteapta Europa la festivalul Proetnica. Pe scene si in pietele din cetatea Sighisoarei au loc spectacole de dans si muzica traditionala si contemporana, precum si spectacole de poezie si muzica folk. Opere de arta, obiecte mestesugaresti traditionale, carti si publicatii, participarea comunitatilor albaneze, armene, bulgare, cehe, croate, evreiesti, grecesti, germane, italiene, macedonene, maghiare, poloneze, rromani, ruso-lipovene, rutene, sarbe, slovace, tatare, turce si ucrainene o varietate de culori si obiceiuri rar întalnite. |