 Brasov (in dialectul sasesc Kruhnen, Krunen, Krinen, in germana Kronstadt, maghiară Brasso, in latina Brassovia/ Corona; de asemenea pe hartile vechi trecut Cronstadt sau Brasov) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Brasov. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 284.596 locuitori. Conform ultimelor estimari oficiale ale Institutului National de Statistica, populatia municipiului Brasov era, la 1 ianuarie 2009, de 278.048 locuitori. Patron al orasului este considerata a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afla pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, indreptat spre Casa Sfatului, avand stema Brasovului sculptata dedesubt in relief.
Municipiul Brasov se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, situat la o altitudine medie de 625 metri, in curbura interna a Carpatilor, delimitat in partea de sud si de sud-est de masivele Postavaru care patrunde printr-un pinten (Tampa) in oras si Piatra Mare, la 161 km de Bucuresti. Este accesibil cu automobilul/ autobuzul sau cu trenul. In apropierea sa se gasesc localitatile Predeal, Busteni, Sinaia, Fagaras si Sighisoara. Municipiul are o suprafata de 267,32 km patrati. Treptat, in procesul de dezvoltare, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar varful Postavaru.
In acest oras a fost confectionata si instalata o copie a `Statuii Lupoaicei` (`Luppa Capitolina`), simbolul latinitatii poporului roman. Brasovul este cunoscut si datorita Festivalului International `Cerbul de Aur`, ce se tine aproape in fiecare an in centrul orasului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, Pink sau Christina Aguilera.
Municipiul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare orase din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice, culturale si sportive.
In 1353 stema Brasovului consta dintr-o coroana cu fleuroane in forma de crin, insotita de o floare de crin. Din 1429 a aparut si trunchiul de copac aflat sub coroana. Impreuna, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adica sugereaza prin desen numele cetatii (Corona). Stema actuala a municipiului Brasov, aprobata de Consiliul Local in anul 1996, contine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 radacini argintii - cele 13 comune ale Tarii Barsei - care ies dintr-o coroana aurie cu trei lobi, simbol al puterii. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri, insemnul specific pentru municipiile resedinta de judet. Semnificatia in ansamblu a stemei este `Intelepciunea si Puterea conduc de-a pururi Cetatea`. Stema a fost aprobata de catre Comisia Nationala de Heraldica din cadrul Academiei Romane.
In fiecare an, in Scheii Brasovului, in prima duminica de dupa Pasti - a Tomii - atat brasovenii cat si turistii asista la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial si magie. Este vorba despre defilarea junilor si manifestarea obiceiurilor pe care acestia le-au mostenit din timpuri stravechi. `Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagana, o straveche serbare de primavara, care serbeaza reinvierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi... iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Schei si cei din Braşsovul Vechi impart traditii comune si au fost uniti spatial, inainte de venirea sasilor, care treptat i-au despartit cu Cetatea. Abia dupa 1918 li s-a permis revenirea in Schei a brasovechenilor. Exista sapte grupuri de juni, dupa cum urmeaza: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Batrani, Junii Dorobanti, Junii Albiori, Junii Rosiori si Junii Brasovecheni.
In 2004 au inceput lucrarile la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfasurat in estul Uniunii Europene. In apropiere de Brasov, autostrada va urmari traseul Predeal - Rasnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - Fagaras. De asemenea, au fost terminate primele tronsoane din centura ocolitoare a municipiului, cu traseul aproximativ Darste - Harman - Sanpetru - Ghimbav, unde va face jonctiune cu autostrada. Totodata, in 2010 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport international care va deservi Brasovul. |
